Greutatea specifică a nămolului: greutatea unui m³ în funcție de stare
Nămolul este o substanță care se formează pe fundul apelor stătătoare sau în albiile apelor curgătoare. El reprezintă un amestec de particule foarte fine de origine organică și minerală. Cantitatea medie de fracții de nămol cu dimensiuni sub 0,01 mm ajunge la 50% din masa totală.
În condiții naturale, această rocă fin granulată se află într-o stare vâscoasă (fluidă). Depus pe fundul unor bazine precum mările sau lacurile, nămolul poate fi alcătuit din particule de roci în curs de dezagregare și din resturile solide ale organismelor care trăiesc în aceste ape. În funcție de principalele componente care saturează nămolul, se disting:
- nămoluri calcaroase, terigene, aleuritice și pelitice;
- nămoluri diatomitice, radiolariene, pteropode și globigerine.
Se întâlnesc și nămoluri saturate cu resturi de origine vulcanică sau cu depuneri putrefactive formate în urma descompunerii unei cantități mari de materie organică. Această substanță (sapropelul) provoacă o degajare activă de hidrogen sulfurat.
Cât cântărește nămolul?
Întrebarea privind greutatea nămolului apare la efectuarea lucrărilor de construcții, transportul materialului de pe fund, calcularea masei sedimentelor mâloase, determinarea densității sapropelului și în alte sarcini tehnice.
Valoarea medie a greutății specifice a sedimentului mâlos este considerată egală cu 1,6 t/m³. Densitatea se modifică în funcție de tipul nămolului și de starea sa fizică (uscată sau umedă). Nămolul în stare naturală și sapropelul în vrac au valori diferite ale densității. Datele sunt prezentate în tabel.
Tabelul greutății nămolului în funcție de stare
| Stare | Greutatea nămolului (t/m³) | Volumul nămolului (m³/t) |
|---|---|---|
| Nămol umed | 1,8 – 2,2 | 0,46 — 0,55 |
| Nămol uscat | 1,4 – 1,7 | 0,59 – 0,71 |
Utilizarea nămolului
Oamenii au învățat să folosească nămolul în diferite scopuri. Fiind stadiul inițial prin care trec rocile sedimentare consolidate, nămolul poate fi utilizat la producerea extractelor minerale pentru animale, precum și ca îngrășământ pentru sol în agricultură.
Pentru îmbunătățirea calității solului, sapropelul lacustru este considerat cel mai bun. Acesta conține multă materie organică utilă și minerale. Stimulează activ creșterea și dezvoltarea plantelor și este, de asemenea, un antiseptic natural.
Nămolul este uneori privit ca materie primă organo-minerală pentru îngrășăminte, însă nu trebuie folosit în grădină fără analiza compoziției și o evaluare sanitară. În sedimentele de fund se pot acumula metale grele, produse petroliere, agenți patogeni și un exces de săruri. Dacă materialul este folosit în compost, sunt necesare o maturare corectă, controlul originii și respectarea normelor agrotehnice; simpla adăugare a nămolului nu garantează eliminarea riscului de contaminare.
Unele tipuri de nămol și sedimente de fund sunt folosite în compoziția nămolurilor terapeutice în practica balneară. De obicei, în acest scop se utilizează sedimente din lacuri sărate, a căror compoziție și siguranță au fost controlate. Nămolul nu trebuie folosit în scopuri medicale pe cont propriu: proprietățile unor asemenea materiale depind de origine, compoziție și stare sanitară.
Întrebări frecvente
Cât cântărește 1 m³ de nămol?
Conform tabelului, nămolul umed cântărește aproximativ 1,8-2,2 t/m³, iar cel uscat 1,4-1,7 t/m³. Masa reală depinde de apă, materie organică, particule minerale și gradul de compactare.
De ce variază atât de mult densitatea nămolului?
Nămolul este alcătuit din particule minerale și organice fine, apă și pori. Cu cât conține mai multă apă și sedimentul este mai compact, cu atât masa unui metru cub este mai mare.
Valorile din tabel pot fi folosite într-un proiect?
Pot fi folosite pentru o evaluare preliminară, dar calculul taluzurilor, fundațiilor, transportului materialului dragat sau lucrărilor sanitare necesită date de laborator și condițiile obiectivului concret.