Domenii și moduri de utilizare a cenușii

Folosirea materiilor prime secundare în condițiile unor resurse limitate este o direcție importantă a industriei moderne. Cenușa face parte dintre produsele de prelucrare și ardere care pot fi utilizate în diferite domenii. Mai jos explicăm ce este cenușa și unde se folosește.

Ce este cenușa?

Cenușa este reziduul mineral format după arderea completă sau parțială a diferitor substanțe, cel mai adesea combustibili. Formele principale sunt cenușa pulverulentă, numită frecvent în industrie cenușă zburătoare, și reziduurile mai mari, sinterizate, ale combustibilului solid. Compoziția chimică a cenușii depinde de materialul inițial, astfel încât domeniile sale de utilizare pot varia foarte mult.

Cenușa conține, în proporții diferite, oxizi de fier, siliciu, sodiu, calciu și potasiu, precum și alți compuși.

Conținutul de cenușă ca indicator industrial

În industrie, mai ales în energetică, se folosește indicatorul numit conținut de cenușă. Acesta arată cât reziduu mineral se formează la arderea materialului. Conținutul de cenușă este determinat cel mai des pentru șisturi combustibile și huilă. Pentru analiză, probele sunt încălzite într-un cuptor cu muflă până la temperatura stabilită, după care se calculează cantitatea de cenușă.

Indicatorul influențează direct calitatea combustibilului și prețul acestuia. Un conținut mare de cenușă reduce puterea calorifică, mărește cantitatea de deșeuri, intensifică murdărirea echipamentului și poate duce la emisii mai mari de particule solide.

Domenii și moduri de utilizare a cenușii

Deși este un produs secundar, cenușa are numeroase utilizări. Principalele direcții sunt:

1. Construcțiile. Cenușa se folosește ca adaos în betoane, mortare și materiale pe bază de ciment. Cu o dozare corectă, poate îmbunătăți anumite proprietăți tehnologice ale amestecului și reduce consumul unei părți din materia primă minerală. Cenușa mai este folosită la fabricarea ceramicii pentru construcții, a cărămizilor refractare și a unor tipuri de cărămizi cu cenușă.
2. Industria extractivă. Cenușa poate conține componente minerale valoroase, inclusiv elemente rare și dispersate. În unele cazuri, deșeurile de cenușă sunt considerate materie primă pentru extragerea acestor componente.
3. Agricultura. Cenușa de lemn și alte câteva tipuri de cenușă sunt folosite ca adaos mineral pentru sol. Compoziția depinde de combustibilul inițial, de aceea cenușa trebuie utilizată ținând cont de cultură, aciditatea solului și conținutul de săruri.
4. Sanitația. Cenușa poate fi utilizată în anumite lucrări sanitare și de curățare în care sunt importante proprietățile sale alcaline și capacitatea de a lega umezeala.
5. Tratarea apei. Reziduul carbonos nears, care poate fi prezent în unele tipuri de cenușă, are proprietăți de sorbție și poate fi utilizat în anumite scheme de eliminare a poluanților organici din apă.

Limitări și siguranța utilizării

Nu orice cenușă este potrivită pentru construcții, sol sau tratarea apei. Trebuie avute în vedere sursa combustibilului, conținutul de săruri solubile, metale grele și carbon nears. Pentru amestecuri de construcții și sarcini industriale se folosește cenușă standardizată, iar în agricultură este luată în considerare cel mai des cenușa de lemn, ținând cont de aciditatea solului.

În gospodărie, cenușa a fost folosită și ca agent alcalin, inclusiv pentru spălare și înălbire, însă asemenea metode necesită prudență din cauza posibilului conținut de impurități.

În prezent, materiile prime secundare sunt folosite activ în industrie și construcții. Cenușa rămâne un material căutat, mai ales acolo unde este importantă reducerea consumului de resurse naturale și valorificarea utilă a deșeurilor. Pentru calcule, consultați și articolul despre greutatea specifică și densitatea cenușii.