Tipuri de hidroizolație pentru fundație și materiale principale

Fundația se află permanent în contact cu umezeala din sol, precipitațiile atmosferice, apa provenită din topirea zăpezii și vaporii de apă. Fără protecție, apa poate pătrunde în beton și zidărie, provocând umezeală în subsol, coroziunea armăturii, degradarea finisajelor și reducerea durabilității clădirii.

Hidroizolația fundației se alege în funcție de tipul construcției, nivelul apei subterane, drenaj, compoziția solului, existența subsolului și condițiile de exploatare. În diferite zone ale clădirii pot fi folosite soluții diferite: barieră orizontală, protecție verticală a pereților, membrane, masticuri și materiale bentonitice.

Hidroizolația orizontală și verticală

Hidroizolația orizontală întrerupe absorbția capilară a umezelii și protejează pereții de apa care urcă din fundație. De obicei, este realizată între fundație și perete, sub placă sau în alte îmbinări orizontale. Pentru această protecție se folosesc materiale în rulouri, membrane, compoziții peliculare, soluții penetrante și materiale injectabile.

Hidroizolația verticală protejează suprafețele laterale ale fundației de umezeala dinspre sol. Este deosebit de importantă pentru subsoluri, demisoluri și pereți îngropați. Pentru protecția verticală sunt utilizate masticuri bituminoase și polimerice, membrane în rulouri, compoziții pe bază de ciment, cauciuc lichid și membrane de protecție și drenaj.

Tipuri de hidroizolație în funcție de material

După materialul folosit, hidroizolația fundației poate fi împărțită în câteva grupe principale:

1. Hidroizolație în rulouri: membrane bituminoase, bitum-polimerice și autoadezive.
2. Hidroizolație peliculară: compoziții bituminoase, polimer-bituminoase și ciment-polimerice.
3. Hidroizolație lichidă: cauciuc lichid și alte acoperiri polimerice fără rosturi.
4. Protecție penetrantă și injectabilă pentru beton și rosturi.
5. Saltele și membrane bentonitice pentru construcții subterane.
6. Membrane profilate de protecție și drenaj, care ajută la evacuarea apei și protejează stratul principal împotriva deteriorării.

Alegerea nu depinde numai de prețul materialului. Sunt importante pregătirea suportului, presiunea apei, posibilitatea reparării, protecția împotriva deteriorărilor mecanice la umplerea cu pământ și compatibilitatea straturilor între ele.

Particularitățile materialelor hidroizolante

Masticurile bituminoase au un preț accesibil și sunt ușor de aplicat pe suprafețe simple. Ele formează un strat continuu, dar necesită un suport uscat și pregătit. La frig sau când suportul se mișcă, acoperirile slabe pot crăpa, de aceea este important să se respecte grosimea stratului și recomandările producătorului.

Materialele în rulouri permit realizarea unui ecran hidroizolant rezistent. Se folosesc pe porțiuni orizontale și verticale, însă fiabilitatea depinde în mare măsură de calitatea suprapunerilor și racordurilor, precum și de protejarea materialului în timpul umplerii cu pământ.

Cauciucul lichid și acoperirile polimerice creează o membrană elastică fără rosturi. Astfel de materiale sunt practice pentru îmbinări complexe și suprafețe neregulate, dar necesită adesea aplicare profesională și controlul grosimii.

Compozițiile pe bază de ciment și cele penetrante se aplică pe beton atunci când trebuie redusă permeabilitatea suportului la apă. Materialele injectabile sunt folosite pentru rosturi, fisuri și remedierea locală a infiltrațiilor.

Saltelele și membranele bentonitice funcționează prin umflarea bentonitei de sodiu la contactul cu apa. Sunt potrivite pentru anumite construcții subterane, însă necesită presare corectă, protecție și respectarea tehnologiei de montaj.

Cum se alege hidroizolația pentru fundație

Pentru terenurile uscate și construcțiile simple este adesea suficientă o protecție peliculară sau în rulouri, combinată cu un trotuar perimetral și un sistem corect de evacuare a apei. Pentru subsoluri, nivel ridicat al apei subterane și terenuri dificile este necesar un sistem mai fiabil: hidroizolație exterioară, drenaj, protecția rosturilor și controlul racordurilor.

Hidroizolația fundației funcționează sigur numai ca sistem. Chiar și un material bun este inutil dacă lipsește drenajul, suprapunerile sunt executate greșit, membrana este deteriorată la umplerea cu pământ sau apa exercită permanent presiune asupra punctelor slabe ale construcției.